Psihologia invatarii si teama de esec

Predau de cativa ani un curs de psihologia invatarii. Din perspectiva praticii de specialitate am constatat ca mediul educational stimuleaza un tip de intoleranta la greseala, care determina un tip de frustare care poate avea consecinte grave asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii. Este foarte vizibil cum elevii isi reprima nevoia de a pune intrebari din teama de a nu gresi. Se vineaza greseala si se sanctioneaza drastic. Solomon Marcus afirma ca „greseala si esecul sunt pretul inevitabil pe care trebuie sa-l platim pentru indrazneala de a gandi cu capul nostru, de a nu ne multumi sa repetam cele spuse de altii. Fara dreptul de a gresi si de a esua, gandirea noastra nu se poate misca de la rutina la initiativa personala si de aici la descoperire si la inventie. Mai mult, numarul esecurilor este, de obicei, mult mai mare decat cel al reusitelor.”In cele mai multe cazuri esecul in educatie isi are originea in inhibarea spiritului interogativ. Numai simpla intrebare daca profesorul are dreptate, exprima un exercitiu de gandire critica, sau mai mult, al cretivitatii. Invatarea este un proces psihologic in care greseala si esecul exprima nivelul de dezvoltare intelectuala al elevului. Toleranta la greseala dezvolta la elev increderea in sine, o imagine si stima de sine optima pentru o formare armonioasa a personalitatii. Ori este foarte important ca viitoarea personalitate sa aiba toleranta la greseala semenului, sa aiba toleranta la frustrare, si nu in ultimul rand sa-si dezvolte acele competente necesare unei comunicari si comuniuni normale. Scoala promoveaza scheme mentale cu deficit in adaptare sociala sau profesionala. De exemplu tendinta catre perfectionism poate avea efecte negative asupra dezvoltarii personalitatii elevului.Parintii au tendinta de a critica prestatia copilului, stabilindu-i standarde foarte inalte.Copilul depune eforturi mari pentru a nu dezamagi, de a nu pierde iubirea parintilor.de multe ori copilul este neindurator cu sine dar si cu ceilalti. De obicei persoanele perfectioniste au trait in copilarie traume puternice.Sunt persoane agitate si triste in acelasi timp, persoane care nu se pot bucura de placerile vietii. O alta schema mentala este cea referitoare la teama de esec.De obicei copilul are convingerea ca nu este suficient de bun in ceea ce face.Teama de a nu gresi este internalizata atat de mult incat incat are sentimentul ca este un ratat. Mai tirziu teama de esec are o influinta negativa asupra carierei dar si asupra relatiilor interpersonale.De multe ori frica de esec poate fi o profetie autorealizatoare.Schema mentala a excluderii reprezinta o modalitate prin care copilul se simte exclus din grupul de prieteni sau chiar din familie.La baza acestui sentiment se afla teama ca a gresit undeva, este vinovat.Si in acest caz, sentimentul excluderii functioneaza ca o profetie. Copilul se simte discriminat, exclus.Ca adult comportamentul este unul extremist fie traieste sentimentul stigmatizarii, izolandu-se, fie incearca sa mascheze in mod exagerat sentimentul excluderii, afisand o imagine de lider foarte curajos. Iata doar trei din efectele intolerantei la greseala in cadrul activitatii instructiv-educative.Pe de alta parte este un motiv pentru care pledez pentru o educatie a parintilor, a profesorilor, a adultilor.